Educația

În perioada de început, învățământul, ca instituție instructiv-educativa era organizat de către biserică sub forma unor școli confesionale. În Valcău de Jos școala a fost înființată, se pare prin 1860-1861 și a funcționat ca o școala confesională românească. Limba de predare era limba română.
La început se scria cu litere chirilice până prin anul 1876 când a fost introdus alfabetul latin. Școala confesionala a funcționat la început în loc închiriat și apoi în localul propriu construit în 1870 din lemn pe teritoriu bisericesc, cu o sala și doua chilii pentru învățători, acoperită cu șindrila.
Școala de stat maghiara s-a înființat în anul 1896 în clădire închiriata, iar în anul 1902 s-a cumpărat un teren cu bani de la toți locuitorii satului ( adică și de la români), plătindu-se pentru un teren 1400 de coroane. Aceasta clădire avea o sala și două “chilii”(anticamera si pivnița), zidită din cărămidă și acoperită cu țiglă.
Din documentele pe care le deținem în arhiva școlii în anul 1924 – 1925 în clasele I-IV existau un număr de 40 de elevi iar în clasele V-VII 7 elevi. In perioada 1940-1944 s-a ajuns la aproximativ 200 de elevi și patru cadre didactice, același număr de elevi se menține și în perioada 1948-1949.
Actuala școala a fost construită în anii 1965 – 1966 când existau doua secții, secția româna cu un număr de 78 elevi și secția maghiara cu 12 elevi.
În perioada următoare învățământul în școala noastră a evoluat cu un efectiv mai mare de elevi prin înființarea unei trepte liceale. După 1989 se revine la forma gimnazială de învățământ, menținându-se până în prezent.